Riscul nutritional – despre care nu se vorbește în România, adus în atenția pacienților de un medic din echipa TOP-DERM Clinics
Conf. Univ. Dr. Maria Nițescu: “Denutriția este fața ignorată și subinvestigată a vârstnicilor, cu efecte uriașe asupra stării generale de sănătate. În țările dezvoltate, pacientul este evaluat în primele 24 de ore după internare pentru acest risc. Un pacient cu status nutrițional bun se va recupera mai ușor și va necesita costuri mai mici de îngrijire, comparativ cu un pacient malnutrit. În țara noastră, sunt puține date despre prevalența malnutriției, pentru că spitalele nu sunt obligate să evalueze pacienții din acest punct de vedere.”
Inclusiv medicamentele pot afecta statusul nutrițional prin scăderea apetitului, reducerea absorbției nutrienților sau diversele efecte adverse. Depresia, capacitatea funcțională scăzută, tulburările cognitive afectează de asemenea statusul nutrițional al unei persoane. Datele statistice arată că, la nivel european, 10% din persoanele cu vârsta peste 65 de ani prezintă risc de malnutriție (denutriție). Riscul este mai mare în cazul persoanelor internate în cămine rezidențiale, poate ajunge până la 33%. În cazul pacienților spitalizați, de asemenea, riscul este considerabil, fiind cuprins între 20 și 40%, conform studiilor publicate în ultimii 5-6 ani. În Europa, sunt 33 de milioane de persoane în aceasta situație.
Efectele malnutriției în cazul pacienților internați sunt numeroase:
- Crește durata de spitalizare cu 40-70%
- Crește riscul de cădere
- Crește riscul de șoc septic și alte complicații după operații
- Crește rata reinternărilor, rată de mortalitate crescută comparativ cu pacienții cu status nutrițional adecvat
- Scade calitatea vieții
Există numeroși factori de risc pentru denutriția vârstnicului:
- Vârsta (modificări ce afectează statusul nutrițional, scăderea densității osoase și a masei musculare, scăderea ponderală etc)
- Comorbiditățile (cancerul, insuficiența cardiacă, diabetul de tip 2 se asociază cu prevalența crescută a malnutriției și o rată crescută a mortalității)
- Polipragmazia/polifarmacia/polimedicația (medicamentele pot afecta statusul nutrițional prin scăderea apetitului, reducerea absorbției sau efecte adverse).
- Depresia, capacitatea funcțională scăzută, tulburările cognitive.
- Statusul socio-economic (nivelul de educație, venitul, singurătatea, izolarea socială).
- Consumul de alcool, fumatul și statusul socio-economic reprezintă factori de risc independenți pentru malnutriție.
Conf. Univ. Dr. Maria Nițescu, medic primar specialitatea Igiena Alimentației și Nutriție, a efectuat o cercetare pe un lot de 300 de pacienți spitalizați cu vârsta ≥ 65 de ani, împreună cu o studentă, în cadrul unei lucrări de dizertație pentru master (2016-2017).
Rezultatele cercetării au evidențiat următoarele:
- 55% dintre subiecți se aflau la risc de denutriție sau erau denutriți
- 41% dintre subiecți erau dependenți total sau moderat de îngrijire
- 57% au avut o capacitate scăzută sau moderat scăzută de a efectua activitățile necesare traiului zilnic
- Scorul de malnutriție s-a asociat semnificativ statistic cu boli cronice precum afecțiunile reumatismale, tulburările cognitive și depresia
- Riscul pentru denutriție a fost crescut în cazul pacienților cu multiple comorbidități, în cazul pacienților cu depresie și cu tulburări cognitive
- Riscul de denutriție creste o dată cu înaintarea în vârstă, pentru fiecare 10 ani crește cu aproximativ 50% iar surplusul ponderal pare a fi un factor de protecție
Dacă ar fi implementate proceduri de evaluare a riscului nutrițional în orice unitate sanitară și ar fi evaluat nutrițional și funcțional fiecare pacient cu vârsta de peste 65 de ani, medicii ar putea să ia măsuri de prevenire a deteriorării statusului nutrițional sau de tratare, daca statusului nutrițional este deficitar.
O astfel de măsură ar duce și la îmbunătățirea calității vieții pacientului, dar și la o reducere a costurilor de îngrijire. Conform Societății Europene de Nutriție Clinică și Metabolism (ESPEN), denutriția reprezintă “starea ce rezultă din absența aportului sau absorbției de nutrienți ce conduce la alterarea compoziției corpului, scăderea masei fără grăsime și a masei celulare corporale, la diminuarea funcțiilor fizice și mintale și la efecte adverse asupra rezultatelor clinice”.
Conf. Univ. Dr. Maria Nitescu
